Izvoare minerale

În Borsec există peste 15 izvoare de apă minerală carbogazoasă naturală, având compoziție chimică apropiată, stabilă în timp și debite variabile. Dintre acestea sunt 5 izvoare a căror apă se îmbuteliază.

Apele izvoarelor sunt foarte bune în afecțiuni ale sistemului circulator, afecțiuni ginecologice, afecțiuni neuritice, diferite boli ale rinichilor, afecțiuni ale sistemului endocrin, diabet și altele. Se pot face cure interne prin consumul direct a apei minerale, masaje hidroterapeutice, electroterapie, mofete.

Principalele izvoare din Borsec sunt

• Izvorul Principal nr. 1
• Izvorul 2/ Republica/ Erzsébet
• Izvorul Boldizsár/Madonna/Horia (Izvorul 3) – debit de 6.600 l/zi; apă carbogazoasă, bicarbonată, mixtă; conține: Calciu, Magneziu, Sodiu; indicații: gastrită hiperacidă, constipații ușoare, piatră la rinichi și ficat, albuminuri, neferite cornice
• Izvorul nr. 4
• Izvorul László/Cloșca (Izvorul 5) – debit de 5.100 l/zi; apă carbogazoasă, carbonată, mixtă; conține: Calciu, Magneziu, Sodiu;indicații: gastrită hipoacidă, colite cronice, litoză cronică urică și oxală, obezitate, artrism (boală hipertensivă)

• Izvorul Lázár/ Crișan (izvorul 6) – apă bicarbonată calcică, magneziană, sodică, carbogazoasă, hipotonă, ușor sulfuroasă; indicații: ameliorează gastritele hiperacide
• Izvorul Kossuth (Izvorul 10) – debitul este în scădere; indicații: gastrită hipoacidă, boala ulceroasă, hipocalcemii.
• Izvorul Petőfi (Izvorul 11) – debit de 900 l/zi; apă carbogazoasă, bicarbonată, mixtă; conține: Calciu, Magneziu, Litiu, Sodiu; indicații: gastrită hiperacidă; hipocalcemie, insuficiență paratiroidiană
• Izvorul Pierre Curie – aflat la o distanță de cca 1800 m de centrul stațiunii, este izvorul cu cea mai radioactivă apă minerală din stațiune
• Izvorul străvechi/ Osforrás/ Dögleszti
• Izvorul Caprelor
• Erdei/József főherceg/Károly/Bălcescu – nu este captat.

Băi

Baia Veche cu Nămol

Din toamna anului 2012 primăria a pus în funcțiune baia cu bazin încălzit de apă minerală Baia Veche-Cu-Nămol. Aceasta s-a reconstruit exact după vechea architectură de prin sec. XIX – pe când avea nămol. Construcția e de o frumusețe specială: e din lemn, iar tavanul din sticlă.
Se alimentează direct de la izvorul cel mai apropiat, apa bazinului rece are 11⁰ C, bazinul cald 28-34 ⁰C. Se recomandă o cură de 10 zile. Iarna funcționează cu program până la ora 20.00. Combinația de schi + baie caldă în apă minerală + saună + apă rece + masaj este, credem, o propunere cel puțin interesantă pentru cei orientați spre fitness, sport și agrement.

Muzeul apei minerale

În Borsec există peste 15 izvoare de apă minerală carbogazoasă naturală, având compoziție chimică apropiată, stabilă în timp și debite variabile. Dintre acestea sunt 5 izvoare a căror apă se îmbuteliază.

Apele izvoarelor sunt foarte bune în afecțiuni ale sistemului circulator, afecțiuni ginecologice, afecțiuni neuritice, diferite boli ale rinichilor, afecțiuni ale sistemului endocrin, diabet și altele. Se pot face cure interne prin consumul direct a apei minerale, masaje hidroterapeutice, electroterapie, mofete.

1. Circuit principal (Borsec – Secu – Bilbor – Capu Corbului – Borsec)

Lungime: 53 Km

Descrierea traseului: se porneşte de la Biroul de turism din Borsecul de Sus către Borsecul de Jos şi se merge spre Topliţa pe drumul naţional DN15. Traseul urmează şoseaua asfaltată care urcă în serpentine până în Pasul Creanga, de unde, după aproximativ 6 Km de coborâre, părăseşte drumul naţional şi intră în dreapta pe Valea Pârâului Sec. Aici se urmează drumul judeţean DJ174A către localitatea Capu Corbului, trecând prin localităţile Secu şi Bilbor.

Din Capu Corbului traseul coteşte dreapta, întorcându-se către Borsec pe drumul naţional DN15.

2. Circuit secundar (Borsec – Creasta – DJ174A)

Descrierea traseului: se porneşte de pe strada Nadăşa şi se urmează traseul pe cursul pârăului Nadăşa. Se urcă pe un drum forestier bine întreţinut. După aproximativ 4 km, drumul o coteşte spre Făgeţel, traseul analizat de noi urcă spre Făgetul Mare. După câteva minute de urcuş mai accentuat, se iese din pădure, putându-se observa cabana turistică încă neintrată în circuitul turistic. De la cabana turistică se urcă in creastă şi se coteşte stânga pe culme. După aproximativ 800m se coboară prin dreapta pe un drum forestier de pământ ce duce în drumul judeţean DJ174A (traseul cicloturistic 1). De aici, se poate întoarce în Borsec fie urmând drumul spre satul Secu – Pasul Creanga – Borsec, fie prin Bilbor – Capu Corbului – Borsec.

Coborârea din creastă către drumul judeţean DJ174A nu este recomandata pe vreme umeda, deoarece drumul de pământ poate deveni nămolos. 

3. Drumul de centură. Biroul de turism - Bulevardul 7 Izvoare - str. Stadionului - 7 Izvoare - Valea Nadăşa – Staţiune

Borsec

Descrierea traseului: se porneşte de la Biroul de turism de pe bulevardul 7 Izvoare în sus, continuându-se pe Aleea Rotundă şi intrând în scurt timp pe strada Stadionului. Se trece de Izvorul nr. 11 (Petőfi) şi la borna silvică III. 181 se merge pe Aleea Îndrăgostiţilor de pe partea stângă. Se trece pe lângă terenul de fotbal, tot pe drumul asfaltat, printre brazi. Ajungând la o bifurcaţie de drumuri se merge drept spre pârtia de schi, urmând drumul prin pădure, până se ajunge în Valea Nadăşa. Urmând cursul pârâului cu acelaşi nume, se coboară în staţiune.

4. Borsec - Pasul Chiozrez – Borsec

Lungime traseu: 7+7 km

Descrierea traseului: se porneşte de la Biroul de turism pe traseul 8, până la Piciorul Mândru, de unde se urmează drumul forestier până în Pasul Chiozrez, pe drumul judeţean DJ128. De aici se întoarce pe acelaşi drum în Borsec.

5. Borsecul de Jos – Strada Cimitirului – Izvorul 10 – Centrul de informare turistică din Borsecul de Sus.

Lungime traseu: 3,5 km

Descrierea traseului: traseul începe din Borsecul de Jos de lângă primărie. Se urcă pe strada Cimitirului, ocolind prin spatele primăriei, ajungând la cimitir. Acesta se ocoleşte, continuând traseul prin pădure, pe curba de nivel, până la Izvorul 10. De aici se coboară către Centrul de informare turistică din centrul Staţiunii Borsec.

Locații apropiate

Cheile Bicazului
Situate in Carpatii Orientali, pe valea raului Bicaz, facand legatura intre Transilvania si Moldova, au o lungime de 8 km (de la Lacu Rosu pana la satul Bicazul Ardelean). Cheile Bicazului sunt strabatute de o sosea serpentina si ofera privelisti de o rara frumusete. Peretii de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al fierestruirii lor de catre apele repezi ale Bicazului, dand impresia unor adevarate ziduri de cetate medievala; pe parcurs se pot admira "Piatra Altarului" - un masiv stancos de 1120 m altitudine, impresionant prin verticalitatea sa; masivele stancoase "Piatra Pintestilor" (847 m) si "Piatra Arsitei" (835 m).

Lacul Rosu
Lac de baraj natural, se afla la altitudinea de 980 m, in apropierea Cheilor Bicazului, la o distanta de cca 26 km de orasul Gheorgheni (judetul Harghita), pe DN 12/C, in statiunea cu acelasi nume. Adanc de 10 m (adancimea maxima de 10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m, lacul s-a format relativ recent, in vara anului 1837. Atunci, in urma ploilor abundente, o mare cantitate de moloz stancos de pe versatul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat, blocand drumul Paraului Bicajel, iar apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural.

Lacul Bicaz (Izvorul Muntelui) 
Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui", cunoscut si sub numele de "lacul Bicaz", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania. Situat pe cursul superior al raului Bistrita, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelasi nume. Din el se alimenteaza centrala hidroelectrica Bicaz-Stejaru.

Manastirea Secu
Se gaseste la aproximativ 22 km de orasul Targu Neamt, pe valea paraului Secu (DC 160), intr-o poiana la poalele Muntelui Vasan. Manastirea Secu are aspectul unei impresionante fortarete, fiind inconjurata de ziduri impunatoare ce se imbina la colturile incintei cu puternice turnuri de aparare.

Manastirea Agapia
Manastirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute si mai apreciate monumente din aceasta parte a tarii, un nepretuit tezaur de arta, unic prin capacitatea sa de a dezvalui specificul si originalitatea spiritualitatii romanesti.

Manastirea Varatec
La 12 km de Targu Neamt, amplasata intr-un cadru natural deosebit, Manastirea Varatec este, fara indoiala, unul dintre cele mai cunoscute si mai vizitate monumente ale judetului Neamt.

Manastirea Sihastria
Rapusa de vreme si de incursiunile cetelor de tatari de la inceputul secolului al XVIII-lea, aceasta biserica se ruineaza in jurul anului 1730, ceea ce-l determina pe episcopul Ghedeon sa ridice un nou lacas cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Lucrarile au inceput, dupa cat se pare, in anul 1730, cand acest Ghedeon era episcop de Husi, terminandu-se in 1734, cand ctitorul a trecut in scaunul episcopal de la Roman. In 1741, la 28 septembrie, voievodul Grigore Ghica emite o Carte Domneasca ce stabileste - la cererea ctitorului - o serie de privilegii si scutiri.

Manastirea Neamt
Este situata pe soseaua spre rezervatia "Dragos Voda" (DJ 155 C) si este cea mai veche si cea mai importanta asezare monastica a Moldovei.

Manastirea Sf. Ilie din Toplita
Este un asezamant construit de Ujica (Pop) Gheorghe impreuna cu fiii sai Ion si Stefan in localitatea Stanceni, intre anii 1845-1847 si mutat de mitropolitul Miron Cristea in orasul Toplita in jurul anului 1910. Biserica astfel mutata a fost dezvoltata intre anii 1924-192. Icoanele de aici dateaza din 1928 si au fost pictate de D. Belizarie si Gh. Rusu. In cladirea de la intrare s-a infiintat un muzeu.

Statiunea Durau
Situata la o altitudine de 780-800 m in faimosul masiv Ceahlau, statiunea se afla intr-o regiune montana frecventata din secolul al XVIII-lea. La Durau se afla o mica biserica pictata de celebrul pictor roman Nicolae Tonitza. Vizitand imprejurimile, turistii pot admira cascada Duruitoarea, cu un impresionant jet de apa si zgomot asurzitor (de unde isi trage si numele), cabanele Fantanelele, Dochia si Izvorul Muntelui. Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera ozonata sunt principalii factori naturali de cura. Statiunea este recomandata pentru odihna si tratament al nevrozelor astenice, a starilor de slabiciune, a anemiei, pentru refacerea dupa eforturi psihice sau intelectuale. Exista posibilitatea de a efectua excursii in muntii inconjuratori (Ocolasu Mare - 1907 m si Toaca - 1904 m, ambele varfuri facand parte din Muntii Ceahlau, cascada Duruitoarea, rezervatia naturala Ceahlau) si de a practica sporturile de iarna (partie de schi, cu diferite grade de dificultate, patinoar artificial). 

Zone protejate

Zona carstică „SCAUNUL ROTUND” care este cea mai importantă depunere de travertin din ţară cu formaţiuni carstice şi doline: „PEŞTERA CU STALACTITE”, „GROTA URŞILOR” şi „PEŞTERA DE GHEAŢĂ”. Zona are o suprafaţă de 70 ha.

Rezervaţia botanică „HÁRMASLIGET” – este o poiană mlăştinoasă de cca 2 ha, situată în zona staţiunii în care se găsesc specii rare, cu ar fi  mesteacănul pitic (Betula humilis), care este un relict glaciar.

Perimetre de protecţie hidrogeologice stabilite pe baza H.G. nr.101/1997, referitoare la zăcământul hidromineral de la Borsec, sursele  de apă dulce şi nămol terapeutic. Însă există materializate pe teren zonele cu regim sever ale perimetrului de protecţie sanitară doar pentru izvoarele 1, 2, şi forajul F4.

 Perimetrul de protecţie sanitară a staţiunii balneo-climaterice stabilit de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Recuperare, Medicină fizică şi Balneoclimatologie conform Ordonanţei Guvernului României nr.109/2000.