Tasnad


Tasnad

Orașul Tășnad se află în nord-vestul României, fiind situat în partea sudică a județului Satu Mare, în regiunea istorică Crișana.
Conform Institutului Național de Statistică (după rezultatele Recensământului din 2011) orașul Tășnad are o populație de aproximativ 8.631 de locuitori, fiind al patrulea cel mai mare centru urban al județului Satu Mare din punct de vedere demografic.

Este încadrat geografic la 47°28′38″N 22°35′0″E, situat la o altitudine cuprinsă între 134 m (satul Valea Morii) şi 229 m (vârful colinei pe care este amplasată o mare parte din oraş). Are o suprafață de 96,60 km², și o densitate de 100 loc./km2.


Climă

Tipul de climă caracteristic orașului Tășnad este temperat continental moderat de câmpie, cu influenţe vestice şi nordice, iar pe fâşia sudică şi sud-estică se resimt influenţele locale ale dealurilor.

Temperatura medie anuală prezintă valori cuprinse între 9,1°C în sectorul sudic al regiunii (Dealurile Viişoarei) şi 10,0°C pe treptele de relief joase (subunităţile Câmpiei Crişurilor şi Câmpiei Someşului). Luna ianuarie este luna cu temperaturile medii cele mai scăzute (-1,9°C). Temperaturile medii lunare reduse sunt înregistrate şi în cursul lunilor februarie (-1,5°C) şi decembrie (0,6°C). Temperaturile medii cele mai mari sunt înregistrate în lunile iunie (20,2°C), iulie (22,7°C) şi august (24,9°C).

Umiditatea aerului prezintă valori medii anuale cuprinse între 78% și 80%. Cantitățile medii anuale de precipitații se mențin între 550–650 mm. Viteza medie anuală a vântului este de 2,6–3,5 m/s.


Hidrografie

Rețeaua de ape naturale curgătoare este alcătuită din: Valea Cehalului (18,8 km), cu afluenții: Valea Neagră (3,7 km), Valea Rațului (3,7 km), Valea Ciripicea (9,7 km); Pârâul Micăului (5,2 km) și Valea Checheț (16,3 km). Debitul acestor cursuri de apă este variabil, puternic primăvara, la topirea zăpezilor și aproape de secare, în perioada lunilor de vară.

În zona sud-vestică a orașului sunt amenajate două lacuri de baraj, pentru regularizarea apelor provenite din viituri, lacul din amonte având o suprafață de 9515 mp, iar cel din aval 8419m².


Resurse turistice naturale

Resursele peisagistice al reliefului sunt prezente prin forme specifice dealurilor joase în condiţiile unei energii maxime de relief de 200 m. Ca urmare, peisajul colinar este prezent în partea central-sudestică a microregiunii acoperit cu păduri de foioase, terminat la contactul cu câmpia printr-un front de abrupt piemontan, contrastant peisagistic, mai ales în arealul oraşului Tăşnad, în imediata apropiere a amenajărilor pentru utilizarea apelor termale, dar şi în cel al localităţii Pir, dublat şi de utilitate şi deci peisaj viticol.

Resursele climatice şi bioclimatice, prin elementele sale specifice, se încadrează în climatul temperat continental moderat, de câmpie şi dealuri joase cu ierni blânde şi ierni moderate, cu temperatură medie anuală cuprinsă între 9- 100C, cu valorile termice ale lunilor extreme 200C luna iulie şi – 1,5 - -2,00 C în luna ianuarie. Durata medie de strălucire a soarelui depăşeşte 2000 ore, nebulozitatea medie anuală este de 5,5 zecimi iar precipitaţiile înregistrează o medie multianuală în jur de 700 mm.

Indicele de stres bioclimatic general (rezultat al cumulării indicilor de stres pulmonar şi cutanat) are o medie anuală de 40 (comparativ cu 60-65 în Câmpia Română şi 130 pentru Vf. Omu la 2507 m altitudine în Carpaţii Meridionali – în Bucegi).

Ca urmare, lunile martie, octombrie sunt relaxante, aprilie, noiembrie echilibrate, din punct de vedere al stresului cutanat, în timp ce intervalele decembrie-februarie sunt hipertonice iar iunie-septembrie hipotonice.

În ceea ce priveşte stresul pulmonar se remarcă intervalul noiembrie-martie prin efectul deshidratant moderat; intervalul mai-septembrie, prin cel uşor hidratant şi cu lunile octombrie şi aprilie, echilibrate.

Aceşti indici sunt specifici unui bioclimat sedativ, indiferent, de cruţare, cu factori climatici mai puţin agresivi, mai ales în anotimpurile extreme. Ca urmare, organismul uman nu trebuie să facă eforturi mari de aclimatizare. Acest bioclimat de câmpie şi dealuri joase este indicat categoriilor de persoane ce nu suportă contraste climatice şi stresul factorilor climatici. Este un bioclimat fără contraindicaţii, tipic pentru odihnă, indicat şi persoanelor sănătoase dar cu stări de surmenaj. Cura climatică se implică alături de cura hidrotermală şi se poate realiza alături de turismul agremental în intervalul mai-septembrie, în aer liber, iar în baze amenajate, pe tot parcursul anului.


Resursele de apă

Microregiunea Tăşnad este apartenentă fişei nord-sud de la contactul Dealurilor Vestice cu Câmpia Vestică, unde în contextul unui tectonism accentuat s-au creat condiţiile de formare şi cantonare a apelor termale de adâncime, foarte valoroase balnear datorită caracteristicilor fizice (termalismul) şi hidrochimice.

Zăcământul hidromineral termal a fost interceptat de un foraj efectuat în 1978 la adâncimea de peste 950 m, având o grosime de 600 m, la contactul frontului piemontan cu câmpia înaltă, în structuri profunde de vârstă mezozoică pe falia crustală a Câmpiei Vestice.

Caracteristicile zăcământului au evidenţiat posibilităţi multiple de valorificare.

Debitul util este foarte mare 17 l/s = 60 m3/oră = peste 1400 m3 în 24 ore (cu posibilitate de acumulare în timpul nopţii pentru utilităţi balneare şi schimbul apei în bazine în ziua următoare). Zăcământul are caracter ascensional-artezian debordând prin foraj la o presiune de patru atmosfere.

Din punct de vedere al temperaturii apei de suprafaţă, de 70 0C, acesta are caracter hipertermal, necesitând un timp pentru răcire. Acest fapt permite o utilizare intermediară ca agent termic şi chiar prin accentuarea caracterului hipertermal cu ajutorul pompelor de căldură.

Apa termală analizată din punct de vedere chimic şi micro biologic, conform buletinului de analiză nr. 47/04.01.2007 eliberat de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicina Fizică şi Balneoclimatologie, poate fi utilizată în cura externă în următoarele:

  • Afecţiuni reumatismale degenerative
  • Afecţiuni reumatismale abarticulare
  • Afecţiuni neurologice periferice cronice
  • Afecţiuni ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii)
  • Afecţiuni posttraumatice
  • Boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism)

După interpretarea rezultatelor buletinului de analiză vorbim de apă minerală, bicarbonatată, clorurată, sodică, hipertermală, hipotonă.

Mineralizarea totală este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată (din punct de vedere al dominanţei anionilor) sodică-calcică-magneziană în prezenţa amoniului şi potasiului.


Obiectivele lacustre artificiale

De tip iaz, se găsesc dispersate în arealul mai multor comune şi sunt generatoare pentru mai multe categorii de turism, agrement-turism nautic, turism piscicol dar şi cinegetic (ornitofaună acvatică).

Se impune, prin extensiune, complexul lacustru aparţinând comunei Santău totalizând 36,6 ha oglindă de apă (din care cel de la Chereuşa are 23 ha); Pir, cu numeroase lacuri mici, totalizând peste 4 ha (Sărvăzăl, Birtocut, Fornitaş, Cânepişte); Săcăşeni cu Lacul Herestet sau Săuca, cu lacul Bocdarât, de 1 ha, cu o poziţie favorabilă şi un peisaj deosebit.


Resursele turistice biogeografice

De natură vegetală, se leagă mai ales de peisajul forestier dominant în partea sud-estică a microregiunii, format din foioase specifice etajului stejarului (stejar pedunculat, cer, plop, tei, chiar salcâm la contact cu câmpia). În cadrul acestuia se detaşează câteva areale de pădure cu funcţie recreativ turistică în cadrul Tăşnadului, Săcăşeni, Cehal, destinaţii pentru turismul de agrement de sfârşit de săptămână dar şi o posibilă rezervaţie peisagistică forestieră la Huta Chegii cu o mare concentrare de păr sălbatic (Pirrus piraster). Vegetaţia hidrofilă, formată din stuf dezvoltată în jurul suprafeţelor lacustre contribuie la conturarea unor minipeisaje specifice.

Fauna foarte bogată din cadrul etajului pădurilor de stejar se constituie prin concentrare în fonduri silvice de vânătoare, foarte valoroase, cu impact asupra turismului cinegetic. Astfel de fonduri reprezentative pentru mistreţ (Sus scrofa scrofa) sunt în sectoarele silvice Săcăşeni, Cehal, pentru căprior (Capreolus capreolus) la Cehal iar pentru cerb (Cervut Elephus) şi vânat mic, în special iepure (Lepus euopeus) tot în Săcăşeni şi Cehal. Tot în pădurea Cheigii (comuna Săcăşeni) este prezentă o specie foarte rară, pisica sălbatică.


Resurse turistice antropice

Aceste resurse se remarcă prin diversitatea dar şi prin valoarea lor ştiinţifică şi turistică. Se pot diferenţia din punct de vedere tipologic, structural şi cronologic mai multe categorii:

Vestigiile arheologice aparţinând timpurilor preistorice şi antichităţii, prin prezenţa acestora demonstrează o îndelungată perioadă de locuire. Astfel, în arealul comunei Cehal au fost descoperite vestigii neolitice: ceramică, din epoca bronzului (84 piese din bronz) în punctele numite Fântâna Tătarului şi Telek, din epoca fierului, romană şi post romană (monede) la Orbău şi Cehăluţ şi Cehal (Pădura Fărăgoasa). Zona este bine cunoscută din săpăturile anterioare, cunoscându-se potenţialul arheologic al zonei. Materialele descoperite în cele numeroase campanii de săpătură sunt variate şi sugestive pentru acest orizont cultural. S-a realizat o periegheză în zonă, urmărindu-se zonele de concentrare a materialului arheologic aflat la suprafaţă în speranţa surprinderii zonei de delimitare a aşezării. Aşezarea neolitică de la Tăşnad este bine cunoscută prin importantele descoperiri de tip Starčevo-Criş, aşezarea neolitică fiind, probabil, cea mai importantă aşezare neolitică din nord-vestul României la acest nivel cronologic;

Vestigii din perioada prefeudală şi feudală sunt mai frecvente şi prezente în peisaj. La Săcăşeni a fost descoperit la Huta Chiegii un val de pământ posibil aparţinând unei cetăţi prefeudale iar la Cehal se păstrează legenda unei cetăţi subterane;

Reprezentative sunt obiectivele religioase, unele construite în Evul Mediu, precum biserica reformată din Tăşnad, zidită în a doua parte a secolului al XV-lea în stil gotic târziu şi renovată apoi în repetate rânduri, biserica reformată din Pir, în stil gotic, rezultată prin preluarea unei mai vechi biserici romano-catolice din secolul XV şi care deţine şi o orgă impresionantă, cea romano-catolică (cu turn de 42 m, altar şi statui din lemn), biserica ortodoxă din Tăşnad, precum şi grupurile de biserici (ortodoxe, reformate şi romano-catolice) întâlnite frecvent mai ales în aşezările rurale, reşedinţe de comune Cehal, Săcăşeni, Santău;


Obiectivele cu impact cultural

Dintre obiectivele cu impact cultural se detaşează Muzeul Orăşenesc din Tăşnad ce funcţionează într-o veche reşedinţă nobiliară, veche din a doua parte a secolului al XVIII-lea, în stil baroc, restaurat ulterior, declarat monument istoric. Astăzi adăposteşte o colecţie etnografică cu exponate specifice zonei şi una arheologică. Casa de cultură din Tăşnad, edificată în primul deceniu al secolului trecut a avut iniţial destinaţie de cazinou. La acestea se pot adăuga foste conace din mediul rural ce se impun prin stil şi dimensiuni devenite instituţii de utilităţi publice, precum cel al primăriei din Săcăşeni sau case şi incinte masive vechi de câteva secole, reprezentative prin stil dar şi pentru modul de organizare în cadrul habitatului elementar;

Aşezările rurale cu o evoluţie de mai multe secole şi comunităţile se remarcă de asemenea prin componenta de civilizaţie şi cultură rurală caracteristice acestui spaţiu. Există astfel o tradiţie bine conservată, în continuare, a unor activităţi agricole emblematice pentru nele localităţi şi care se reflectă în dotări şi instalaţii de prelucrare tradiţionale specifice. Ele sunt marcate şi de sărbători tradiţionale legate de acestea, desfăşurate la date sau intervale de timp precise. Se remarcă, în acest sens, comuna Pir, recunoscută pentru cultura viţei de vie şi peisajul viticol rezultat şi mai ales printr-un număr apreciabil de beciuri-crame, unele de foarte mari dimensiuni. Prezintă ambianţă potrivită pentru organizarea de degustări pentru grupe mari de turişti, cu atât mai mult cu cât sortimentul de vin Bokator este cunoscut pentru buchetul şi calităţile sale. Legat de cultura viţei de vie şi momentul culegerii strugurilor există o sărbătoare tradiţională, „balul strugurilor” care se organizează la începutul lui Octombrie la Pir şi Cehăluţ, Săcăşeni;


Pomicultură
In special cultura prunului caracteristică pentru Cehal dar şi Săuca a condus la altă activitate tradiţională derivată din aceasta şi anume obţinerea ţuicii în distilerii tradiţionale, numeroase în Cehal şi Săuca care ar putea constitui destinaţii de foarte scurtă durată în circuitele turistice organizate în microregiune. Dintre manifestările etno-folclorice pot fi semnalate sărbătoarea comunităţii maghiare „Chirbai” – în ultima duminică din Iulie la Santău sau dansurile româneşti şi folclorul local caracteristic comunei Cehal.


Strandul termal

Situat la 2 km de centrului orașului, Ștrandul termal este obiectivul turistic principal al Stațiunii Turistice Tășnad, care atrage în fiecare an zeci de mii de turişti care provin în mare lor majoritate din judeţul Satu Mare şi din judeţele învecinate (Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj), dar care este vizitat şi apreciat de turiştii din toata ţara şi din străinătate.

Ștrandul termal se înscrie în categoria locaţiilor turistice specifice turismului de tratament şi agrement balnear datorită apelor sale termale cu proprietăţi şi calităţi unice, ape provenite dintr-un zăcământ hidromineral-termal captat de la o adâncime de 1354m şi având o temperatură de 70o.

Calităţile fizico-chimice recomandă utilizarea apei termale în cura externă, pentru următoarele afecţiuni: reumatismale degenerative, reumatismale abarticulare, neurologice periferice cronice, ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii), posttraumatice precum şi pentru tratamentul de boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism) sau pur şi simplu agremental, prin îmbinarea cu cura de aer şi soare.

La această data ştrandul termal se întinde pe o suprafaţa de aproximativ 5 ha şi pune la dispoziţia dumneavoastră următoarele facilităţi:

• 4 bazine pentru adulți și unul pentru copii, toate funcționând cu apă termală de peste 35 de grade Celsius, o perioadă medie de circa 150 zile/an, și o piscină cu apă rece. În perioada Octombrie - Aprilie, funcționează piscina situată lângă ”Pavilionul de Iarnă” (dotată cu dușuri, cabine de schimb, saună), astfel încât turiștii pot beneficia de proprietăţile curative şi recreative ale apei termale pe durata întregului an. Suprafaţa totală a luciului de apă al piscinelor este aproximativ de 2050 mp;
• Spaţiu special amenajat pentru amplasarea corturilor si rulotelor. În incinta acestui spaţiu turiştii au acces la duşuri cu apă caldă, toalete, posibilitate de racordare la reţeaua electrica, grătare amenajate, foişor;
• Loc de joacă pentru copii;
• Terenuri sportive: teren de multifuncţional pe suprafaţa sintetica cu nocturnă, teren sintetic pentru fotbal-tenis, teren de fotbal şi volei pe nisip;
• Sală de conferinţe de 40 de locuri;
• Parcări amenajare;
• Terase şi restaurante în incinta ştrandului.
Pe lângă aceste facilităţi, în imediata apropiere a ştrandului termal există numeroase posibilităţi de cazare(hoteluri, moteluri, pensiuni), piscine acoperite, baze de tratament, restaurante, pizzerii, fast-food-uri, magazine alimentare, piaţă agroalimentară, bazaruri, magazine pentru suveniruri, piscine acoperite, bancomate.
Program de funcţionare:
• în perioada Mai – Septembrie ştrandul este deschis zilnic între orele 08-22
• în perioada Octombrie – Aprilie piscina situată lângă ”Pavilionul de Iarnă” este deschisă de Luni până Duminica de la ora 10.00 la 20.00 cu excepţia zilei de Miercuri când piscina este închisă


Obiective din Judetul Satu Mare

Castele

Castelul Karolyi din municipiul Carei – construit în mai multe etape, predominând stilul neogotic, în prezent aici este amenajat un muzeu de istorie şi stiinţele naturii;

Castelul Karolyi de la Ardud – reconstruit în secolul XVIII de contele Karolyi Alexandru, în stil baroc;

Castelul Vecsey de la Livada – important monument de arhitectură construit între 1760-1764;

Castelul medieval Medieşu Aurit – castel medieval, reconstruit de Zsigmond Lonyai în secolul XVII.

 

Biserici şi mănăstiri

Palatul Episcopial din Satu Mare – construit în mai multe etape in sec. XIX

Biserica ortodoxă „ Adormirea Maicii Domnului” din Satu Mare - construită între 1937-1938, îmbină stilul bizantin cu elementele arhitecturii româneşti

Catedrala romano-catolică „Înălţarea Domnului” din Satu Mare – construită între 1786-1798, în stil neoclasic. In 1837, dupa infiintarea episcopiei la Satu Mare, a fost marita si transformata in stil baroc

Biserica reformată cu lanţuri din Satu Mare – construită la sfarsitul sec. XVIII si inceputul sec.XIX

Sinagoga din Satu Mare – construită în perioada 1889-1892 în stil eclectic

Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din satul Corund, comuna Bogdand - construită în 1723 , stramutata in 1868 pe locul unde se afla astazi

Biserica fostei mănăstiri benedictine din localitatea Acâş - datează din prima jumătate a secolului XIII

Biserica romano-catolică Sfântul Ladislau din Beltiug – construită în 1482

Biserica ortodoxă din Unimat – construită în 1779, în locul celei de lemn

Capela romano-catolică din Beltiug – construită în cinstea sfântului Orban, ocrotitorul viilor

Biserica reformată de la Bogdand – biserică medievală, datează în forma actuală din 1848

Biserica evanghelică luterană de la Hodod – construită în 1768 în stil baroc

Biserica romano-catolică din Ardud – construită în 1482

Mănăstirea Bixad – datând din 1768-1771, pe locul unui vechi schit, mentionat la 1614, apartinator de manastirea Vetis

Biserica greco-catolică „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Satu construită între anii 1932–1937

Biserica romano-catolică Calvaria – în stil neogotic, a fost construită iniţial pe locul unui bastion al cetăţii Satu Mare (Dambul tobosarilor) în 1884 şi reconstruită între 1908 - 1909

Biserica romano-catolică "Sf. Iosif de Calasanz" din Carei – este cel mai frumos monument baroc din judeţ, fiind realizată în perioada 1769-1779 si refacuta dupa cutremurul din 1834

Sinagoga din Carei – construită în 1866 şi renovată în 1890. În curte a fost ridicat un obelisc în memoria victimelor holocastului

Biserica și Mănăstirea Franciscană “Sfântul Anton de Padova” și Cripta familiei Karoly din Căpleni

Biserica reformată din Berea – cu fragmente de pictură murală din 1766

Biserica reformată din Săuca – în curtea căreia Kölcsey Ferenc a compus imnul Ungariei

Biserica Ortodoxă Naşterea Maicii Domnului din Negreşti Oaş

Biserica Ortodoxă Sf. Dumitru din Negreşti Oaş.

În satele din Oaş si Codru au existat numeroase biserici din lemn construite în secolul XVIII, care au reprezentat capodopere unice ale regiunii. Biserica de lemn din Lechinţa (Oaş) veche de la 1604, a fost reconstruită si se poate vizita la Muzeul Ţării Oaşului din Negresti-Oas.
De asemenea, in zona Codru , pe langă biserica de lemn din Corund, mai exista urmatoarele biserici de lemn, păstrate întregi sau parţial :
- Biserica de lemn din Bolda
- Biserica de lemn din Hurezu Mare
- Biserica de lemn din Lelei
- Biserica de lemn din Stâna

 

Muzee şi case memoriale

Muzeul Judeţean din Satu Mare – prezintă colecţii de arheologie şi istorie şi etnografie.

Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş - este o rezervaţie etnografică în aer liber, fondată în 1986, in care sunt adunate capodopere ale arhitecturii tradiţionale, bazate pe lemn şi articole de uz casnic şi ţesături

Muzeul moţilor din Scărişoara – cuprinde o colecţie etnografică de peste 800 de obiecte aduse de moţi din zona lor de origine

Muzeul Maghiar din Bogdand – construit în jurul anilor 1880-1885, localizat într-o casă ţărănească tradiţională

Muzeul şvăbesc din Petreşti – prezintă cultura tradiţională şvăbească

Alte Muzee etnografice se pot vizita la: Chilia (comuna Homoroade), Supuru de Sus (comuna Supur), municipiul Carei .

Cuptoarele dacice de la Medieşu Aurit

Casa memorială Dr. Vasile Lucaciu din Apa

Casa Memorială "Dr. Aloisie L. Tăutu" din Valea Vinului

TOP
Traducere »