Subiect:Priorități pentru redresarea turismului balnear din România
Stimate Domnule Prim-Ministru,
Vă adresăm această scrisoare acum, în primele momente de la formarea noului Guvern, în numele celor mai importante societăți comerciale din sectorul balnear, reunite în Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), al reprezentanților autorităților locale din stațiunile balneare, afiliați Asociației Naționale a Stațiunilor Balneare și Balneoclimatice (ANSBBR) și al mediului academic din domeniul balneologiei, reunit în Asociația Română de Balneologie (ARB) cu rugămintea de a analiza și sprijini o serie de măsuri pe care vi le propunem, pentru salvarea și relansarea turismului balnear din România, grav lovit deefectele negative fără precedent ale pandemiei Covid 19:
1) Reacordarea voucherelor de vacanță, precum și introducerea voucherelor de sănătate, după modelul existent în alte țări europene, pentru persoanele asigurate. Emiterea voucherelor de vacanță pentru sectorul bugetar, dar și cel privat a reprezentat un real succes, permițând prelungirea sezonalității. În acest context, pentru a sprijini industria noastră în anul următor, vă propunem actualizarea voucherelor de vacanță la nivelul salariului minim pe economie pentru anul 2022, precum și acordarea de vouchere de sănătate, destinate persoanelor care au suferit de Covid 19 și celor cu boli cronice care sunt expuse la forme severe de boală, pentru a-și întări imunitatea, în conformitate cu modelele europene.
2) Măsuri de acordare rapidă a granturilor și sprijin financiar
Deși diverse granturi au fost legiferate încă de la începutul pandemiei, implementarea este un proces deficitar, iar acum hotelierii din turismul balnear se află în proporție de 80% în pragul insolvenței. Măsura M2 – Capital de lucru, discutată și reglementată în anul 2020 nu este încă finalizată; prin Măsura M4 “Horeca”, prin care se compensează 20% din diferența cifrei de afaceri dintre anul 2020 față de 2019, nu a fost efectuată, până în prezent, nici o plată.
Totodată, vă solicităm acordarea de măsuri compensatorii pentru agenții economici din turismul balnear care vor înregistra în anul 2021 pierderi mai mari de 30% din cifra de afaceri, raportate la anul 2019, ținând cont că restricțiile în activitatea de tratament balnear, impuse de autorități în 2020, au fost menținute si în acest an. De asemenea, în condițiile creșterii de prețuri și tarife la energie, gaze și combustibili, pentru societățile din turism, atât IMM-uri, dar, mai ales, companiile mari, așa cum sunt complexele balneare, va fi esențial un sprijin financiar guvernamental, începând cu aceasta iarnă, pentru susținerea activității și păstrarea locurilor de muncă.
3) Dezvoltarea activităților din turismul balnear, respectiv prestarea acestora la standardele impuse de cerințele comunitare, nu poate fi realizată fără implementarea unor programe investiționale complexe, o axă de finanțare dedicată operatorilor din stațiunile balneare care să ajute la dezvoltarea acestora, investiții adecvate, echipamente moderne, studii de cercetare științifică a factorilor naturali de cură.. În următorii 5 ani, relansarea turismului balnear va depinde de finanțarea investițiilor prin fonduri europene de dezvoltare, prin Programele Operaționale Regionale specifice turismului balnear, sau prin fonduri guvernamentale, pe care să le acceseze atât autoritățile locale, cât și sectorul privat. Este important de avut în vedere faptul că turismul balnear are propria Strategie de Dezvoltare aprobată prin Hotărarea de Guvern nr. 571 din 8 august 2019 (pe baza acestei Strategii de Dezvoltare fiind posibil de elaborat programe de finanțare cu obiective foarte clar definite).
4) Măsuri pentru prioritizarea cercetării în domeniul balneologiei, acordând sprijin în vederea alocării din surse guvernamentale a unor fonduri de cercetare în balneologie, precum și de inventariere a patrimoniului balneo-turistic al României, abordând o cercetare integrată care să vizeze dimensiunea de Profilaxie si Balneo-Geriatrie, rezultând o abordare nouă, sinergică, a cercetărilor resurselor sanogene naturale și fizico-artificiale, orientate recuperator-geriatric și preventiv pentru creșterea nivelului de sănătate al populației și valorificarea potențialului balnear al României, având în vedere tradiția îndelungată pe acest palier, dar încă ne-ancorată în realitatea științifică a momentului, caracterizată de specializări inteligente, care vizează Viața sănătoasă, Medicina longevității, eHealth, Medicina personalizata, Digitalizare. Prin asigurarea unei infrastructuri adecvate de cercetare, putem marca și un moment de pionerat în abordarea cercetărilor resurselor sanogene naturale prin descrierea mecanismelor intime ale intervențiilor recuperator-geriatrice și profilactice și pe această fundamentare putând creea noi produse inovative destinate utilizării medicale specifice și vor fi generate argumente validate științific pentru promovarea serviciilor balneo-recuperatorii-geriatrice și profilactice de la nivelul Stațiunilor Balneare din România și de la Nivel European.
5) Măsuri de reducere a poverii fiscale
Pentru depășirea situației de criză, vă rugăm sa sprijiniți reducerea/eliminarea taxei pe activitate și a redevenței miniere datorate către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), prin modificarea art. 44, 45 din Legea 85/2003 a minelor, reducerea/eliminarea taxei pentru drepturile de autor (Legea 8/1996) și eliminarea totală a impozitului specific pe toată durata existenței pandemiei (prin modificarea OUG 99/2020 art. I).
6) Suplimentarea bugetului Casei Naționale de Pensii Publice, la capitolul bilete de odihnă si tratament destinate pensionarilor pentru stațiunile balneare și crearea condițiilor echitabile de repartizare a biletelor între unitățile de tratament ale CNPP și ceilalți prestatori de servicii. Suplimentarea solicitată ar avea un impact pozitiv atât asupra beneficiarilor direcți – pensionarii, care au nevoie de aceste servicii medicale, cât și indirect asupra altor categorii implicate – scăderea ratei somajului în ceea ce priveste angajații din acest domeniu, creșterea nivelului de trai, s.a., astfel că presiunea asupra bugetului de stat va fi diminuată.
7) Actualizarea măsurilor de prevenire și combatere a răspândirii COVID 19 în domeniul serviciilor de tratament balnear instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 25 octombrie 2021 si prelungite prin Hotărârea de Guvern nr. 1183 din 8 noiembrie 2021 pentru ca activitatea de cazare în structurile de primire turisticedefinite potrivit art. 2 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările și completările ulterioare,să poată fi permisă prin excepție pentru beneficiarii pachetelor ce cuprind tratament balnear prestat in bazele de tratament autorizate conform legii, respectiv persoane care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 sau care prezintă la momentul cazarii rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.Astfel, se va mări numărul pacienților care pot beneficia, în centrele de tratament balnear, de serviciile medicale atât de necesare pentru afecțiunile cele mai răspandite și de cele mai multe ori cronice, ca alternativă la accesarea serviciilor medicale în spitalele și unitațile similare suprasolicitate, ținând cont ca unitățile balneare dețin resurse importante, ce pot fi folosite cu succes pentru recuperarea specifică post-COVID-19, în conformitate cu Protocolul de medicină fizică și reabilitare post-COVID-19 emis de către Ministerul Sănătății la data de 22 aprilie 2021.
Totodată, vă solicităm respectuos să reanalizați decizia care a stat la baza emiterii Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1078/2020 prin care s-au interzis proceduri definitorii pentru obiectul nostru de activitate, pe bază de resurse naturale (Partea 3, art. 9 Este contraindicată efectuarea procedurilor de aerosoloterapie și, respectiv, hidrotermoterapie în spațiu închis.). Acestea sunt însăși esența și definiția tratamentului balnear și totodată motivul pentru care clienții accesează acest tip de turism de sănătate.
8) Măsuri privind forța de muncă
Industria turismului balnear se confruntă cu un deficit acut de tineri specialiști, riscând într-un viitor apropiat ca hotelierii să nu mai poată să folosească factorii naturali de cură, nemaiexistând specialiști care să le administreze. În acest context, solicităm măsuri de stimulare financiară și determinare a absolvenților facultății de medicină pentru a urma specializarea Balneofiziokinetoterapie; propunem ca soluție cu aplicabilitate imediată posibilitatea medicilor de familie sau generaliști de a obține o competență suplimentară în domeniul balneo și recuperare medicală.
O măsură viabilă este și recuperarea unei părți a forței de muncă repatriate cu calificare în diferite domenii ale industriei ospitalității (măsuri economice de stimulare a revenirii în activitatea națională), dar și repornirea pregătirii profesionale în meseriile deficitare (ex: ospătar, bucătar, cofetar, recepționer, guvernantă hotel) și mai ales repornirea școlilor de ucenici în aceste meserii.
9) Măsuri de promovare a industriei balneare
Realizarea unei strategii de marketing unice care să sprijine brandul turismului românesc de sănătate. România a dezvoltat prin investiții private produse medicale, de wellness și sănătate de mare calitate, dar inițiativele individuale și fragmentate fac dificilă susținerea lor la nivel național și internațional. Este o nevoie puternică de sincronizare a tuturor activităților de marketing pentru prezentarea produsului turismului de sănătate din România. Trebuie înțeles că turismul balnear este parte din turismul de sănătate, iar promovarea lui trebuie să reprezinte o prioritate în relansarea turismului românesc. Astfel, vă propunem alocarea unui buget distinct în bugetul de promovare a României, parte a unui proiect național de valorificare a resurselor naturale și a personalului specializat din domeniu, mai ales în conexiune cu conceptul de Healthy-ageing și tratare, recuperare și imunizare post Covid. Acest concept va fi complet conturat odată cu elaborarea unei strategii de marketing pentru piețele externe, privind beneficiile pentru sănătate ale resurselor naturale, recunoașterea la nivel internațional a stațiunilor balneare românești din punct de vedere medical si științific și alocarea de bugete semnificative pentru promovarea acestora.
10) Măsuri pentru dezvoltarea unui sistem educațional specific corelat cu nevoile domeniului balnear, prin programe de studiu la nivel de școli de ucenici, programe de licență și Master orientate inovativ pentru dezvoltarea turismului balnear printr-o abordare academică performantă, bazata pe cercetare și inovație, pe stimularea antreprenoriatului și valorificarea potențialului balnear uriaș pe care România îl deține.
11) Reactivarea Consiliului Consultativ pentru Turism din cadrul Ministerului IMM-urilor si Turismului, care să asigure dialogul dintre autoritățile publice centrale și locale, agenții economici și organizațiile non-guvernamentale, cu activitate în domeniul turismului.
12) Demararea consultărilor pentru finalizarea și aprobarea Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear, aprobata prin H.G. nr.571/2019 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/217344).
13) Sprijin financiar pentru echilibrarea bugetului stațiunilor balneare întrucât din luna martie 2020 și până în luna mai 2020, activitatea bazelor de tratament, restaurantele, hotelurile și celelalte structuri de cazare din cadrul unităților de turism balnear au fost închise, situație cauzată de pandemia COVID -19, producând astfel un deficit al încasărilor din cadrul Unităților Administrativ Teritoriale, datorat de neîncasarea texelor, impozitelor și a reducerilor acordate.
Pe măsură ce restricțiile au fost ridicate, au fost impuse standarde de protecție epidemiologică, iar pentru a putea continua activitatea s-au făcut cheltuieli foarte mari, din Bugetul Local. Cu alte cuvinte, atunci când s-a putut lucra, s-a lucrat responsabil, cu costuri suplimentare, în vederea asigurării normelor de protecție sanitară.
Stimate Domnule Prim-Ministru, subliniem faptul că sectorul balnear este un contributor important la bugetul de stat, iar turismul balnear este una dintre activitățile economice care aduce plus-valoare economiei românești, având în același timp o utilitate publică, prin misiunea sa de menținere a sănătății populației, refacerea capacității de muncă și prevenirea unor afecțiuni, care altminteri, prin spitalizare, ar determina costuri mult mai mari asupra sistemului public de sănătate. Lipsa unor măsuri de menținere și relansare ale acestui sector va avea consecințe extrem de grave, o parte dintre ele dificil de reparat, odată cu pierderea unei părți importante din personalul de specialitate, care are pregătire superioară și specifică, formată în timp și cu multă investiție.
În concluzie, noi, organizațiile semnatare, solicităm respectuos sprijinul Guvernului României pentru măsurile propuse în această scrisoare, menite să păstreze funcționalitatea stațiunilor balneare, menținerea locurilor de muncă și asigurarea condițiilor pentru continuarea investițiilor în turismul balnear.
Cu deosebită considerație,
Nicu RĂDULESCU
Președintele OPTBR
Gheorghe BACIU
Președintele ANSBBR
Dr. Biol. Constantin MUNTEANU
Președintele ARB
