17 iunie 2025
OPTBR, în calitate de membru fondator al Alianței pentru Turism, susține necesitatea unor politici echilibrate și eficiente pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului românesc.
Preambul:
În contextul scenariilor de măriri de taxe pentru acoperirea deficitului bugetului național, inclusiv cu impact direct asupra industriei ospitalității, Alianța pentru Turism atrage atenția asupra următoarelor aspecte importante:
Înțelegem gravitatea situației în care se regăsește Romania, care ne poate aduce în scenariul Greciei din 2010, cu consecințe teribile pentru economia românească și pentru români și că organizațiile internaționale care finanțează deficitul actual ne solicită măsuri urgente de scădere a acestuia, coroborat cu angajamente de tăiere a cheltuielilor din bugetul de stat;
În contextul în care marea majoritate a țărilor europene au o cotă redusă a TVA în turism, orice mărire a acesteia cu mai mult de 2 puncte procentuale fata de nivelul actual va avea impact direct și imediat asupra competitivității turismului românesc pe plan european, afectând deopotrivă afacerile și angajații din acest domeniu
Deficitul balanței comerciale în turism (cât cheltuie românii în afară vs. cât atragem de la turiștii străini în România) depășește 4.3 miliarde de euro anual (sursa: BNR), singura posibilitate de diminuare fiind atragerea unui număr mai mare de turiști străini în țară prin prețuri competitive, servicii de calitate și mai ales o promovare internațională adecvată coroborate cu digitalizarea monitorizării circulației turistice naționale
Așa cum ni se va explica și cere să înțelegem necesitatea măsurilor economice iminente, cerem la rândul nostru guvernanților să înțeleagă că doar taxarea suplimentară, fără însoțirea de măsuri care să stimuleze promovarea și dezvoltarea turismului, va duce la creșterea economiei negre și gri, dispariția locurilor de muncă și scăderea competitivității fără un impact real în zona creșterii colectării de venituri la bugetul de stat
În acest sens, Alianța pentru Turism vă înaintează prezentul document care cuprinde propuneri de măsuri pentru creșterea veniturilor din turism la bugetul de stat, precum și stimularea dezvoltării turismului românesc.
Măsurile prezentate în cele ce urmează merg pe câteva principii:
Cu toate că nu este de dorit, o creștere de taxe pare a fi iminentă. În acest context, mărirea de taxe să fie nu mai mare de 2-3 puncte procentuale pentru a putea fi absorbită de întreaga industrie turistică și mai ales de industria turistică profilată pe incoming, care echilibrează deficitul și care este în plin sezon cu contracte în derulare semnate în urmă cu mai bine de un an!
Măsuri active de stimulare a marketing-ului internațional al României prin înființarea OMD național și susținerea de campanii profesioniste de marketing pe segmentele turistice care produc incoming și anulează deficitul.
Măsuri active de combatere a turismului nedeclarat.
Măsuri de dezvoltare a turismului național.
Măsuri active de sprijinire a turismului profesionist și declarat și nu a dezvoltării imobiliare mascate, ne-autorizate si cu finalitate de prestări activități turistice.
Context: Guvernul României analizează măsuri pentru creșterea veniturilor la buget și reducerea deficitului bugetar. Industria turismului, afectată de multiple schimbări fiscale in ultimii 3 ani, oferă potențial de creștere a veniturilor la bugetul de stat, dar și la scăderea deficitului de cont curent prin atragere de valută prin incoming fiind un export net de servicii. Din acest motiv, propunem un echilibru între măsuri fiscale minim invazive și politici de stimulare a turismului.
Context macroeconomic și turistic:
PIB nominal României (est. 2024): ~ 1766 mld RON
Din PIB[1]:
Contribuția directă estimata a turismului în 2024: ~1,6 %
Contribuția totală (directă + indirectă): ≈ 5,5 %
Propuneri de creștere a veniturilor bugetare la nivel central
Operaționalizarea OMD-ului național:
Adoptarea Ordonanței de Guvern pentru înființarea și operaționalizarea OMD Național.
Buget dedicat promovării României în piețele externe si interne cu campanii țintite, adaptate la tendințele pieței turistice (utilizări platforme digitale, monitorizare branding, optimizare canale de comunicare in piețele țintă, etc) în funcție de obiective și bazate pe date statistice actualizate și relevante.
Introducere in Codul Fiscal a unei taxe de 1 euro/zi/turist cazat in toate tipurile de structuri ce oferă servicii de cazare, colectată la nivel național și redirecționată către entitatea de tip OMD National, având ca obiectiv promovarea României ca destinație turistică.
Modificarea art. 484 (1) din Codul Fiscal și a Normelor Metodologice în vigoare care permite utilizarea Taxei de Promovare Turistică doar pentru activități de promovare fără posibilitate de a plăti o structura de administrare cu resursele umane, digitale si de know-how, care desfășoară activitățile de promovare turistică in cadrul OMD.
Aplicarea taxei de promovare la rezervările prin platforme de rezervări locale și internaționale (Airbnb, Booking, Touristinfo.ro, etc ):
Implementarea DAC7[2] pentru toate platformele de rezervări naționale si internaționale si instituirea obligativității de colectare a taxei de promovare (city-tax) pentru rezervările făcute prin platformele online pentru toate structurile de cazare afișate în platforme, care nu fac dovada că plătesc direct către entitățile statului (UAT-uri) aceste taxe
Dezvoltare Gateway în cloud-ul guvernamental pentru monitorizare si management date prin utilizare AI, pentru coroborarea informațiilor colectate conform pct. 2 si pct. 4 din prezenta
Optimizarea controlului și fiscalizării activităților turistice si de alimentație publică nedeclarate prin control încrucișat de la nivel central și local:
spații de cazare necertificate/nedeclarate, ghizi neautorizați, organizatori circuite/excursii tradiționale nedeclarate, săli de evenimente, etc.
clarificarea atribuțiilor, fără suprapuneri de competente si cu eficientizarea masurilor întreprinse de structurile de control din teritoriu precum organele de poliție naționala și locală cu competențe în sfera economică pentru identificarea și verificarea stării de fapt în teritoriu, ANPC, ANAF și compartimentele de autorizare și control din ministerul de resort responsabil pentru ramura Turism.
Actualizare legislație si implementarea platformei pentru monitorizarea circulației turistice[3] în Romania – actualizare HG 237/2001, pentru a avea datele statistice necesare privind circulația turistică.
Beneficii:
Aplicație de raportare digitala pentru toate tipurile de structuri de cazare
Respectarea art. 45 din Tratatul Schengen
verificare in timp real pe terminale mobile a certificării, capacitații de cazare și grad de ocupare declarat, pus la dispoziția personalelor autorizate din compartimentele de autorizare și control din ministerul de resort responsabil pentru ramura Turism din teritoriu
Generarea de rapoarte cu date statistice relevante utile pentru promovare, planificare, evaluare de politici publice.
Instituirea programului diferențiat în patru etape al vacanțelor școlare intermediare în funcție de proximitatea județelor astfel încât să prelungim sezonul turistic și evitând suprasolicitarea destinațiilor
Programe de finanțare cu garanții de stat sau PPP pentru investiții majore în reabilitări de unități hoteliere si clădiri monument istoric clasa A și B destinate activităților turistice:
Ex: linii specifice de finanțare pentru investiții prin Banca de Investiții și Dezvoltare în reabilitări de hoteluri, și/sau baze de tratament balnear sau clădiri de patrimoniu din zone cu potențial turistic (orașe sau stațiuni) cu impact in dezvoltarea si atragerea de turiști internaționali și naționali.
Propuneri de creștere a veniturilor bugetare la nivel local cu impact național
Reglementarea fiscală a închirierii de apartamente în scop turistic, care au însumat aprox. 4,45 milioane înnoptări in anul 2024 la nivel de tara, conform Eurostat (respectiv la un tarif mediu de 60E/noapte/apt. reprezintă 267 mil. E/an venituri), astfel:
Transpunerea si aplicarea cu celeritate a Regulamentului UE 2024/1028[4] privind colectarea și schimbul de date referitoare la serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt
Echilibrarea concurenței neloiale, prin egalizarea obligațiilor fiscale aplicabile structurilor hoteliere (ce includ: TVA 9%, impozit pe salarii & profit, impozite locale PJ, taxa de promovare (city tax), multiple autorizații de funcționare, un total de aprox. 30% din tariful de cazare) ce plătesc către stat lunar/trimestrial versus entitățile care oferă servicii similare de cazare pe termen scurt (STR) si aplica doar impozit pe norma de venit, plătit o dată pe an, în trim. 1 al anului următor, daca fiscalizează, și fără a raporta turiștii cazați. In unele localități și perioade, peste 30% din piața cazărilor, este acoperită de acest tip de cazări în apartamente, având multiple implicații negative. Orice majorare a cotei de TVA pentru cazare, va determina turiștii să aleagă unitățile care Nu aplică TVA și nici Nu plătesc taxele enumerate mai sus.
Cartografierea STR (short-term-rental) pentru a administra corespunzător fenomenul de gentrificare accentuată a unor zone din destinațiile cu potențial turistic, cu scopul de a păstra nota autentică a destinației pentru viitor și pentru stabilirea politicilor de dezvoltare durabilă și urbanism
Dezvoltarea și finanțarea OMD-urilor Locale și Județene pentru a construi o ofertă turistică atractivă pentru turiștii români și străini pe tot parcursul anului.
Modificarea cadrului legislativ al OMD-urilor pentru simplificarea modului de constituire, organizare și funcționare
Introducerea în codul administrativ a obligativității ca UAT-urile din destinații turistice să instituie, sa colecteze și să verse sumele colectate în conturile OMD-urilor locale și județene.
Propuneri pentru stimularea turismului internațional
Beneficiari – Se vor acorda agențiilor de turism care aduc turiști străini precum ȘI structuri de cazare în cazul în care turiștii străini nu sosesc prin agenție de turism ci prin alte canale directe de promovare/loializare/rezervare utilizate de structura de cazare
Condiționare strictă de raportare în platforma actualizată (ex. SIET / TourWiz / STS), conform pct. 4 de mai sus, cu verificare pe bază de acte identitate.
Dezvoltare rute aeriene directe din piețe prioritare:
Subvenții/garanții pentru noi curse din Germania, UK, Italia, Franța, Israel.
Consolidarea rolului statului în susținerea turismului social, prin revizuirea și actualizarea legislației aferente. Actualmente numărul de bilete pentru tratament balnear este de 40.000 raportat la circa 5 milioane de pensionari, fiind nevoie de o politică publică bine fundamentată care să recunoască atât necesitatea unei contribuții financiare din partea beneficiarilor (coplată), cât și beneficiile tratamentului balnear asupra sănătății, care pot reduce cheltuielile publice pentru medicamente și alte servicii medicale.
III. Scenarii de impact financiar asupra PIB și bugetului național (orizont 2025–2030):
| Scenariu | Venituri bugetare estimate | Impact PIB cumulativ (5 ani) | Observații |
| Minim | 1,5 miliarde RON/an | +0,5 % PIB | Aplicare parțială a reglementărilor apartament de închiriat și taxe locale minim colectate de la platforme digitale |
| Moderate | 3 miliarde RON/an | +1 % PIB | Implementare DAC7, digitalizare, OMD funcțional, vouchere ‘Incoming |
| Maxim | 5+ miliarde RON/an | +1,5–2 % PIB | Pachet complet promovare, digitalizare, reabilitare infrastructura turistica + susținere incoming și sprijin zboruri directe |
Nota: Estimările sunt conservatoare și se bazează pe contribuția turismului în PIB în 2024 și potențialul de creștere prin combaterea economiei gri și stimularea consumului din incoming.
Concluzii:
Orice majorare de taxe și impozite în salturi mari (mai mult de 2 puncte procentuale) aplicată brusc industriei de ospitalitate, va crea prejudicii operatorilor care deja au contracte internaționale agreate precum si cele negative de imagine a României în domeniul turismului internațional, prin pierderea competitivității la nivel European (diminuarea investițiilor în facilitați de turism adecvate așteptărilor clienților – reabilitări hoteluri si infrastructura de turism, lipsa training personal, preturi mai mari cu un raport calitate /pret necompetitiv la nivel European, etc).
Includerea acestor taxe in pachetele turistice din cataloagele internaționale, va rezulta în lipsa competitivității si scăderea cererii, respectiv falimentarea segmentului de incoming legal, ducând la pierderi mult mai mari la bugetul de stat decât cele scontate prin majorare.
Totodată, migrația turiștilor care rezervă în proporție de peste 65% prin platforme online, către forme de turism care nu aplică TVA nu vor fi în nici un fel reflectate în venituri suplimentare colectate la bugetul de stat, creând un decalaj și concurență neloială, așa cum am menționat în acest material.
Din acest motiv,
măsurile propuse mai sus au potențialul de a aduce venituri suplimentare
semnificative bugetului național, reducând economia informală din turism și
stimulând simultan dezvoltarea incoming-ului – contribuind astfel la reducerea
deficitului comercial. Este crucial ca măsurile fiscale să fie echitabile,
predictibile și acompaniate de instrumente de sprijin pentru creșterea
competitivității României ca destinație turistică.
[1] Datele INS, consideram cu nu reflecta in mod concludent aportul turismului in PIB, fiind diferita de raportarile Eurostat, pentru ca nu exista o monitorizare digitalizata a circulatiei turistice in toate tipurile de structuri. Astfel doar parte din furnizorii de cazare raporteaza date conform HG 237/2001. Legislatia invechita din turism nu corespunde prevederilor Tratatului Schengen, astfel ca, dupa aderare la spatiul Schengen, circulatia turistilor straini pe teritoriul Romaniei nu mai este monitorizata.
[2] https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/AEOI/GhidDAC7.pdf
[3] Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 237/2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire turistice. – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
[4] Regulamentul (UE) 2024/1028 al Parlamentului European
